Suna foarte ciudat dar asta este senzatia cu care m-am trezit. Un lucru inca nu l-am stabilit, de care Bogdan imi este dor. Sa fie cel din copilarie, lipsit de griji si tot timpul curios sa afle lucruri noi, cel care astepta cu nerabdare sa se termine vacanta, chiar daca ea abia incepea, cel care era preocupat foarte mult de teme si pentru care principala ocupatie era scoala, cel care in clasele 1-4 adora desenele animate si caruia ii era frica la filmele de groaza, uneori se mai intampla sa si planga la cele mai violente, cel care juca fotbal si tenis cu fetele, din lipsa de baieti pe strada, cel care vara adora excursiile saptamanale, cu mici exceptii, prin natura (cu trei paduri in apropiere era si culmea sa nu-mi placa).

Dar poate imi este dor de acel Bogdan care trecuse intr-o alta etapa a vietii fiind nevoit sa plece departe de casa, mai exact Bogdan din liceu, cel care a fost foarte trist la prima nota de licean, un 3 la matematica, cel care a constat ca mate-info nu e chiar ce astepta, cel care era preocupat tot timpul de partea practica a lucrurilor si mai putin de cea teoretica, cel care in clasa a 12-a a descoperit ca este pasionat de web design, cel care nu era dat niciodata afara din laboratorul de info, indiferent daca erau locuri sau nu, cel care oprea internetul sa ii mearga lui bine downloadul (stiu, am fost cam rau la fazele astea), cel care stia mai mult webdesign decat toti profesorii (oricum i-am mai ajutat si pe ei), cel care nu prea asculta de profa de info ca o considera mult inferioara (deja devenisem nesimtit), cel care a avut noroc de administratorul de sistem, care i-a oferit toata libertatea (tot respectul pentru asemenea oameni), cel care a fost nemultumit ca nu a fost lasat sa arate tot ce stie la atestat, cel care a invatat doar doua saptamani pentru bac, cel care in tot liceul a citit 2 carti la romana si a invatat 3 zile in care a recuperat ce pierduse, cel care in pauza dintre scris si oral a lucrat la un site (doamne ce inconstient eram).

Totusi, poate imi este dor de Bogdan proaspat student, cel care a fost surprins ca matematica este un obiect de baza si la Facultatea de Informatica, cel care a descoperit ca lucrurile pe care le acumulase cu timpul pot fi folosite si in facultate, cel care a devenit oficial student abia in semestrul doi, al primului an, dupa cateva restante, cel care in prima vacanta care nu s-a terminat pe 15 septembrie, s-a trezit la realitate.

STOP, aici s-a intamplat ceva, de atunci am intrat intr-o noua etapa una in care ma aflu si acum si in care lucrurile se misca cu o viteza senzationala si in care vreau cu totul alte lucruri de la o zi la alta.

aie de cine iti este dor?

Inscriete la comentarii sau lasa un trackback