Pretindem ca suntem un popor civilizat si care stie incotro se indreapta, ne-am bucurat cand am aderat la Uniunea Europeana si am asteptat acest moment cu multa nerabdare. Speram ca o vom duce mai bine, dar toate sa cada din cer, iar noi sa nu facem decat sa adun darurile, ca si cum toate ni s-ar cuveni. In scurta vacanta am avut o discutie pe probleme sociale cu un prieten, totul a pornit dupa ce am vazut la emisiunea Deschide Lumea, Realitatea TV, cazul centrului social de la Radauti. Era vorba de Manastirea Bogdana care constuise in jurul sau cateva case pentru copii defavorizati, s-au discutat multe acolo dar nu am sa scriu acum despre asta, nu este cazul sa mai critic si ce am vazut. Am sa scriu putin despre asistenta sociala asa cum am descoperit-o eu, poate gresesc, dar ramane de vazut.

Vad ca tot mai multe organizatii nonguvernamentale (ONG) se ocupa de problemele copiilor defavorizati sau cei proveniti din familii fara posibilitati. Fiecare incearca sa-si faca treaba cum stiu mai bine. Unele dintre ONG-uri au ca obiectiv de activitate rezolvarea problemelor diverse cauzate de neglijenta parintilor fata de copii lor, problemele batranilor, familii dezorganizate, precum si informarea cetatenilor referitor la diverse boli.

Toate nu fac altceva decat sa rezolve problemele aparute fara sa se gandeasca la stoparea cauzelor sau diminuarea acestora pe termen lung.

Nu cunosc situatia cazurilor din mediul urban, dar in mediul rural asistenta sociala, cea care ar trebui sa se ocupe de solutionarea problemelor, este departe de scopul sau. Ei nu fac altceva decat sa tina o evidenta a cazurilor sociale si sa sprijine financiar cand dispun de fonduri, adica foarte rar.

Uitandu-ma pe siteurile unor ONG-uri care oarecum ar trebui sa se ocupe de problemele sociale nu am vazut un program care sa includa educarea educarea tinerilor si a parintilor in asa fel incat sa nu mai apara probleme. Mi se pare ca mult mai simplu si eficient ar fi sa eliminam cauzele, decat sa oferi asistenta la nesfarsit. O educatie bine pusa la punct inca de pe acum, egala in ambele medii, urban si rural, ar avea ca rezultat o populatie cu o mentalitate solida si pregatita oricand pentru schimbare. Educand tinerii de acum, peste cateva decenii vom avea batrani fericiti, multumiti de viata pe care o duc; copii de acum vor deveni parinti responsabili care vor sti sa-si educe proprii copii, astfel asistentei sociale nu-i va ramane decat solutionarea cazurilor simple, altfel spus, micile anomalii.

Aud tot mai multa lume spunand ca era mai bine pe timpul comunistilor si atunci nu erau asa de multe probleme ca acum, nu erau atatea divorturi, atatea copii care sa fie lasati fara sprijin de parinti si multe alte lucruri care acum isi gasesc rezolvarea, in cele mai fericite cazuri, cu ajutorul asistentei sociale. Toate astea au aparut datorita neglijentei si neresponsabilitatilor institutiilor abilitate, in frunte cu invatamantul. Spun invatamant deoarece de la educatie pleaca totul, fara educatie nu se poate cere prea mult de la cineva.

Aveam impresia ca nimeni nu s-a gandit sa stopeze cauzele, dar am gasit solutii oferite de Uniunea Europeana. Exista fonduri nerambursabile, care pot fi luate cu usurinta de orice ONG sau persoane cu educatie potrivita. Si nu sunt sume mici care sa nu acopere cheltuielile, insa nepasarea si fuga de raspundere persista printre cei care ar putea face cu adevarat ceva.

Nimic nu este mai usor decat sa stai si sa astepti, dar cat?

Inscriete la comentarii sau lasa un trackback